15 de merz: di mundiel di/dla cunsumadëures
L prim iede àn festejà l di mundiel di cunsumadëures ai 15 de merz dl 1983. Ucajion a chësta festa ova dat l presidënt american John F. Kennedy ai 15 de merz dl 1962 te na si rujeneda te chëla che l ova formulà i dërc de basa di cunsumadëures. Un de chisc dërc de basa fova per ël l dërt ala segurëza y a giapé prudoc segures y nfurmazions amples, ma nce l dërt de pudëi crì ora y l dërt de unì audii.
Chisc dërc de basa ie unic deliberei dala reunion generela dla Nazions Unifiedes cun la „Guidelines for Consumer Protection“ dl 1985 (mo n iede atualisedes n l ann 1999) y slargei ora al dërt dla persones de pudëi sodesfé si bujëns de basa, l dërt d’unì ndenisei, l dërt d’educazion al cunsum, l dërt de n ambient nia dezipà y l dërt de na reprejentanza de nteresc tla politica.
Da ntlëuta nuza l’assoziazions di cunsumadëures chësc di per fé l pont dla situazion a na maniera critica y per ti comuniché si netresc y ativiteies al publich. La lia cë nternaziunela dla urganisazions di cunsumadëures „Consumers International“ à chëst ann dedicà l di mundiel di/dla cunsumadëures ala tematica „Consumers for fair financial services“ cun d’autra paroles „cunsumadëures per servijes finanzieres giusć“.
Compra de imubilies: l zertificat energetich ie inò d’ublianza
Da porta ora y da vier ite – nsci pudëssen descrì n curt la situazion n cont dla ublianza dl zertificat energetich tl ciamp dla compra de imubilies. Tl 2008 ova l legislatëur talian tëut jù la ublianza de junté pra duta la transazions de imubilies n „zertificat energetich“ y abulì la straufonghes curespundëntes. Nianca trëi ani do iel śën unit fat n var dl auter viers; ala fin de merz ie defati jita n forza la lege sun l’energies renuivables (realisazion dla diretiva europea 2009/28/EG sun l sustenimënt dl’adurvanza de funtanes de energia renuvables) che vëij danora che chësta ublianza vënie inò a valëi. La ublianza ie nce unida slargeda ora ala uniteies d’abitazion singules. I detai ie da liejer a plata www.verbraucherzentrale.it. Mo zeche de nuef dal decret sun l’energies renuvables ie che dai prim de jené dl 2012 muessel te uni nserzion de publizità per la transazion debant de imubilies o abitazions unì dat sëura l indesc dl rendimënt energetich aldò dl zertificat.
Mprësć fundieres: vantajes per cunsumadëures
Cunsumadëures che tòl su nmprëst fundier à danter auter chisc vantajes:
- l giaudënt dl mprëst possa se damandé la reduzion dla ipoteca scrita ite canche l debit che resta devënta mënder;
- la spëises dl notar per l cuntrat dl mprëst possa unì smendrides dl mez – ma chësc ne reverda nia i cosć dl notar. Per ejëmpl monta pra n valor dl mprëst (la ipoteca scrita ite) de 280.000 euro la spëises per n mprëst ipetecher a 1.496 euro, chëles de n mprëst similer alincontra a 1.074 euro (funtana: www.notai.bz.it).
- la puscibltà ududa danora dala lege (Art. 40, coma 1 dla lege dla unitarietà dla banches) de stlù ju canchemei l mprëst n pert o defin;
- plu larghëza de mania tl cajo dl paiamënt tardif de rates (Art. 20, coma 2 dla lege dla unitarietà dla banches);
- y ala fin ne iel nia plu debujën de n at notariel per cancelé la ipoteca de n mprëst fundier ntan che n muessa paië per la cancelazion de na ipoteca de n mprëst ipotecher (cialëde nosc comunicac stampa dl 19 de jené 2011 y dl 21 de merz 2011 sun la plata dla Zentrela Cunsumadëures www.verbraucherzentrale.it ).
Ferates dla DB y ÖBB
N cont dla ntraunides suzedudes ntëur la pruibizion defermeda (che ie ntant unida abolida per n tëmp nia determinà) per zughes nternaziunei dla ferates tudësces (DB), dla ferates austriaches (ÖBB) y Le Nord à tla ultima enes nce la Zentrela Cunsumadëures dit la sia a Bruxelles: n defendura dla persones che se nuza dla ferates y tl nteres dl prinzip de liberalisazion tl setor dla ferates. Dan n valgun dis à la Cumiscion europeica respundù per scrit ala dumanda dla Zentrela Cunsumadëures.
Tla resposta stal scrit che “la Cumiscion se à damandà spligazions da pert dl’autoriteies talianes y verificà la cumpatibltà de chësta dezijions (chëles dla zentrela de regulamënt dla ferates talianes URSF n cont dla pruibizion per la sozieteies dla ferates numinedes dessëura de lascé senté ite y unì ora passajires tla stazions de passaja tla Talia, ndr) cun la normativa comunitera y dantaldut cun l regulamënt 2007/58/CE per la giaurida dl trafich sun scines sëura i cunfins ora”.
Marketing telefonich: servisc nuef dla ZCS
Cun la iscrizion tl „register dla oposizions“ ne daussa n numer de telefonn nia plu unì cherdà su per rejons de marketing.
Tlo mo n iede la pusciblteies de se scrì ite te chësc register (la registrazion ie a uni moda debant):
- formuler eletronich sun la plata www.registrodelleopposizioni.it;
- e-mail al’adres abbonati.rpo@fub.it, fajan aldò dla ndicazions dates sëura sun la plata web;
- cherdeda al numer de telefonn vërt 800.265.265;
- recumandeda al’adres: “GESTORE DEL REGISTRO PUBBLICO DELLE OPPOSIZIONI–ABBONATI” UFFICIO ROMA NOMENTANO CASELLA POSTALE 7211 00162 ROMA RM”; junté la copia de na documënt de recunescimënt;
- fax al numer 06.54224822; junté la copia de n documënt de recunescimënt.
Chi che ëssa deficulteies a se scrì ite possa se lascé judé uni mierculdi danmesdi dala 9 ala 12 pra la ZCS tla streda Zwölfmalgreien 2 a Bulsan.
N cuntrat da se namuré?
Ëis’a nce Vo pensà de cuntaté n’agenzia de matrimone per ancunté vosta ana jumblina? La ZCS Ve cunsiëia de pensé sëura bën sce ulëis bën l fé, davia che l Die dl amor ne ti à nia for simpatia ai/ala cunsumadëures.
Bele da ani possen tla Zentrela Cunsumadëures Europeica (ZCE) a Bulsan giapé nfurmazions n cont de cuntrac che vën stipulei cun agenzies de matrimone. Ultimamënter iel stat deplù cunsumadëures – povester pervia dl scumenciamënt dl’ansciuda – che à damandà do pra la ZCE de Bulsan sce l ie puscibl se retré da n tel cuntrat.
N dërt de rezes debant tl tëmp de 10 dis de lëur ie mé puscibl sce l cuntrat ie unit sotscrit te n bar, sun na plaza da parché i auti o n generel deora de n local cumerziel. Sce l cuntrat ie unit stlut ju te n local cumerziel o te n’agenzia possen bën se retré dal cuntrat, ma nia debant: l ie te chësc cajo da paië spëises de storno bendebò saledes, aldò dl lëur che l’agenzia à bele fat.
D’autra nfurmazions plu detaliedes y cunsëies de utl n cont de chisc cuntrac ie da liejer sun la plata internet dla ZCE de Bulsan
www.euroconsumatori.org.
Marcià dla lectrisc: la cunvenienza per i/la cunsumadëures ne recunëscen nia mé dal priesc
Coche n possa udëi dal cunfront dla tarifes dla lectrisc atueles dla ZCS ie la ufiertes dla Sel-trade per n valguna situazions de cunsum tlermënter la miëures. Sambën ie l priesc n critere de mpurtanza pra la dezijions per o contra n furnidëur, ma la defendura di/dla cunsumadëures ie deplù. L ie da n pez che ti damandon sibe ala Seltrade sibe al’Azienda
Energetica/Etschwerke de ativé pruzedures de cunziliazion paritetiches. De tel pruzedures de cunziliazion ie bele unides njiniedes ite dan de plu ani cun i furnidëures naziunei (Enel, Edison, Eni, Sorgenia…) y les ie per i tlienc y la tlientes na puscibltà de utl y gën nuzeda per ressolver cuestions de stritoz aslune y debant. Ma i furnidëures locai à for respundù negativamënter ala dumandes dla ZCS.
Coche defensëures di/dla cunsumadëures nes desplejel che da una na pert vën nosc inuem y nosc lëur nunzià tla publizità de chisc furnidëures (cialëde tla campania atuela dla Seltrade) y che da l’autra pert ne ueli nia njinië ite la pruzedures de cunziliazion che nëus se damandon da d’ëi. La ZCS à śën mo n iede mandà si ghiranzes te na lëtra davierta al’autoriteies dla Seltrade y dl’Azienda Energetica/Etschwerke.
N cont di cunfronc di priejes sotrisserons tl daunì a uni moda nce coche fator de cualità sce l’aziendes pieta na pruzedura de cunziliazion: ajache vester daujin ai/ala cunsumadëures ne uel nia mé dì avëi i priejes basc.
Penzin: auzei i lims de toleranza di njins de mesurazion
L Ministere per l svilup economich à auzà i lims de toleranza di njins de mesurazion pra cuntroi a cajo de licuic che ne ie nia l’ega (y pra chisc toca nce l penzin). I lims de toleranza pra i prim cuntroi pra la pompes de distribuzion y pra i cuntroi periodics ne ie nia unic mudei, ma chëi pra i cuntroi zënza preavis ie unic auzei da 5 a 7,5 promiles (Art. 5, decret MISE n. 32 di 18 de jené 2011). Dit cun d’autra paroles: cun la vedla toleranza pudovela sun 20 litri de penzin sbalië de al plu 0,1 litri (calculà te euro fossa chël pra n priesc de 1,55 €/ al liter 15,5 cent); cun l lim de toleranza nuef vën chësc lim auzà a 0,15 litri (o 23,25 cent). Prai 6-7 milions de litri al ann (na gran stazion dal penzin) se portel tlo pro de bela somes. L decret vëij nce danora che i cuntroi posse tl daunì nce unì fac da firmes privates. Cie che l decret ne vëij alincontra nia danora ie regules per i lims de toleranza: chësta mancianza tla lege pudëssa vester n desvantaje per i/la cunsumadëures. La ZCS se damanda perchël che l vënie fat zeche contra chësta mancianza y che l vënie nce udù danora straufonghes curespundëntes.
Sce n pënsa che de gra al prugres tecnich ne fossel degun problems n chësc cont, pudëssen bën pensé de arbassé i lims de toleranza mpede i auzé y i cuntroi dassëssa mé pudëi unì fac dala istituzions aposta. Sce no iel l pericul che i/la cunsumadëures devënte vitimes di speculanc.